Un altfel de referendum - Ţinutul Secuiesc

 Covasna: Referendum pentru infiintarea Tinutului Secuiesc, pe 11 martie 2012 

http://www.hotnews.ro/stiri-esential-10576748-covasna-referendum-pentru-infiintarea-tinutului-secuiesc-11-martie-2012.htm 

Consiliul Judetean Covasna va organiza pe data de 11 martie 2012 un referendum prin care va consulta populatia judetului in legatura cu modificarea limitelor administrativ-teritoriale ale acestuia si infiintarea unei noi structuri administrative cu denumirea "Tinutul Secuiesc - Szekelyfold", informeaza Agerpres.

Hotararea a fost adoptata luni, in sedinta CJ, cu majoritatea voturilor consilierilor maghiari, dupa indelungi discutii intre reprezentantii UDMR si ai Partidului Civic Maghiar (PCM).

Reprezentantii Aliantei Romanesti din cadrul CJ, formata din consilieri PNL, PSD, PDL si PRM, au refuzat sa ia parte la vot pe considerentul ca nu vor sa fie partasi la incalcarea premeditata a legii.

Proiectul de hotarare a fost initiat de consilierii PCM, care si-au motivat demersul prin dreptul comunitatii locale de a decide asupra viitorului ei, inclusiv in chestiuni ce tin de reorganizarea administrativ-teritoriala.

Reprezentantii UDMR au considerat ca proiectul nu este suficient de bine pregatit, aratand, spre exemplu, ca nu prevede unde va fi resedinta viitoarei unitati administrative ce ar urma sa se formeze prin comasarea judetelor Covasna si Harghita, nu mentioneaza granitele acesteia si scapa din vedere o serie de comune nou infiintate in ultimii ani.

Drept urmare, primarul municipiului Sfantu Gheorghe, Antal Arpad, care este si liderul organizatiei locale a UDMR, a venit cu o serie de propuneri de imbunatatire a proiectului, care au fost acceptate si votate de consilierii maghiari.

Astfel, la sugestia acestuia, pe data de 11 martie 2012, cetatenii judetului Covasna vor fi chemati sa raspunda cu DA sau NU la intrebarile: "Sunteti de acord cu modificarea delimitarii teritoriale a judetului Covasna conform anexei?" si "Sunteti de acord cu infiintarea unitatii administrativ-teritoriale cu denumirea 'Tinutul Secuiesc - Szekelyfold' si cu faptul ca judetul Covasna cu modificarile de la punctul 1 sa faca parte din aceasta unitate administrativ-teritoriala?"
 ........................................................................
........................................................................

PROIECTUL NR. 15 DE PE ORDINEA DE ZI

RAPORT DE SPECIALITATE

privind organizarea unui referendum

Prin Expunerea de motive a unor consilieri judeţeni s-a propus organizarea unui referendum cu următoarea problemă: „Ca locuitor al judeţului Covasna, doriţi ca în cadrul reorganizării administrativ-teritoriale ale României să se înfiinţeze unitatea administrativă Ţinutul Secuiesc, cu teritoriul şi prerogativele descrise în proiectul de lege cu titlul: „STATUTUL DE AUTONOMIE AL ŢINUTULUI SECUIESC”.

Art. 22 din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, prevede că delimitarea teritorială a comunelor, oraşelor, municipiilor şi judeţelor se stabileşte prin lege. Orice modificare a limitelor teritoriale ale acestora se poate efectua numai prin lege şi numai după consultarea prealabilă a cetăţenilor din unităţile administrativ-teritoriale respective prin referendum, care se organizează potrivit legii.

Problemele supuse referendumului local se stabilesc de consiliile judeţene, la propunerea preşedintelui consiliului judeţean sau a unei treimi din numărul consilierilor judeţeni.

Conturarea sferei problemelor supuse referendumului presupune deci două etape succesive un act de propunere şi un act de decizie. Pe de o parte, preşedintele Consiliului Judeţean sau o treime din numărul total al consilierilor judeţeni propun o anumită problemă ca fiind de interes deosebit, iar pe de altă parte, Consiliul judeţean decide dacă acea problemă este sau nu de interes deosebit.

Problemele pot fi de natură administrativă, autorităţile publice locale cu putere de decizie în materia problemelor de interes deosebit, deşi au o putere de reglementare proprie în statul unitar descentralizat, această putere nu acoperă decât organizarea aplicării legilor la nivelul respectivei unităţi administrativ-teritoriale, având deci o putere normativă de natură administrativă. Astfel, orice exprimare a puterii normative a acestora va trebui să fie conformă principiilor legale şi constituţionale.

Legea nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului, cu modificările şi completările ulterioare prevede posibilitatea consultării cetăţenilor. Cetăţenii sunt chemaţi să se pronunţe prin "DA" sau "NU" asupra problemei supuse referendumului, decizând cu majoritatea voturilor valabil exprimate la nivelul unităţii administrativ-teritoriale respective.

Problema supusă referendumului trebuie în aşa fel conturat ca cetăţenii să aibă cunoştinţe despre ce se pronunţă, respectiv care va fi limita teritoriului unităţii administrativ-teritoriale planificate, care judeţe vor fi afectate, în cazul în care sunt afectate teritoriile mai multor judeţe dacă există sau nu o înţelegere prealabilă cu reprezentanţii acestor judeţe cu privire la intenţia de a înfiinţa această unitate administrativ-teritorială, care vor fi prerogativele, structura organizatorică, denumirea unităţii, în conformitate cu prevederile constituţionale, conţinutul statutului, când se va efectua concret reorganizarea României şi în cadrul acestuia înfiinţarea „unităţii administrative Ţinutul Secuiesc”.

Director executiv,

SZTAKICS István Attila

Cum s-a întâmplat ultima regionalizare - poveste neromanţată

1950, toamna, presa de partid şi de stat ne prezintă perspectivele luminoase !!!

Aplaudacii de serviciu trimit scrisori care emană un înalt nivel ideologic

1951.... cine nu a aplaudat, i se asigură transportul cu Volga neagră... portierele au clanţe numai pe dinafară...

1952... Mare veselie mare la Canalul Dunăre Marea Neagră cu prilejul noii Constituţii... tot cu prilejul noii Constituţii se mai modifică puţin Regiunile.

În vederea creşterii veseliei lucrătorilor de la Canalul Dunăre Marea Neagră, se precedează la recrutarea de noi muncitori... tot cu Volga neagră...

1960.... viitorul cârmaci, ajuns general fără nici o zi de instrucţie militară, ne povesteşte despre regionalizare.

..................................................

Cam aşa a fost..... Chiar suntem siguri că vrem regionalizare ?

O tentativă de regionalizare demult uitată Planul VALEV

Planul Valev a fost un proiect de organizare economică a ţărilor comuniste est-europene, propus în 1964 de economistul sovietic Emil Borisovici Valev. El prevedea specializarea respectivelor economii pe anumite ramuri de producţie, României revenindu-i rolul de ţară preponderent agricolă. Planul nu a fost adoptat, fiind puternic contestat de România.

Doctrina specializării economice

Iuri Andropov a fost numit, în 1957, şeful aparatului de legătură şi control al URSS pentru ţările din lagărul comunist subordonat Moscovei[1]. În această calitate, Andropov a organizat o consfătuire a partidelor comuniste şi muncitoreşti cu scopul de a stabili un sistem concret de conducere a lagărului comunist de către URSS (octombrie 1957), apoi a emis, în 1960, doctrina „specializării economice" a statelor din lagărul comunist. La cerinţa expresă a lui Hruşciov, care nu dorea ca Uniunea Sovietică să fie implicată în mod direct, problema specializării a fost ridicată oficial de către delegaţia poloneză în timpul Conferinţei statelor membre C.A.E.R., desfăşurată la Moscova (6-7 iunie 1962)[2]. Tot atunci a fost adoptat documentul intitulat „Principiile fundamentale ale diviziunii internaţionale a muncii”, elaborat de economistul sovietic E.B. Valev.
Prin „specializarea între ţări în domeniul agriculturii", URSS viza organizarea unui nou tip de repartiţie între ţările lagărului comunist a producţiei agricole, dar nu numai, pentru că specializarea agricolă urmărea în plan secundar şi specializarea industrială. RDG şi Cehoslovacia trebuiau să acopere, împreună cu URSS, nevoile industriale ale celorlalte state, specializându-se în agricultură doar pe produse animaliere, în timp ce ţări ca România, Bulgaria sau Ungaria deveneau mari producătoare de cereale, furaje şi, secundar, de produse industriale specifice.

Planul Valev

Pentru a pune în aplicare proiectul unei integrări economice transfrontaliere, între diferite regiuni ale lagărului comunist european, economistul E. B. Valev publică, în nr. 2/1964 din „Analele Universităţii din Moscova", articolul „Probleme ale dezvoltării economice a raioanelor dunărene din România, Bulgaria şi URSS”[3]. Planul a fost apoi publicat şi în presa comunistă est-europeană[4].

În privinţa României, se preconiza alcătuirea unui "complex economic interstatal" în zona Dunării de Jos, care ar fi înglobat sudul URSS (Basarabia şi sudul Ucrainei cu o suprafaţă de 12 000 km2), sud-estul României (100 000 km2) şi nordul Bulgariei (38 000 km2), şi cu o populaţie de 12 milioane de locuitori[5]. „Analiza situaţiei actuale – spunea Valev – şi a perspectivelor dezvoltării economiei raioanelor dunărene ale României, Bulgariei şi Uniunii Sovietice demonstrează existenţa premiselor obiective pentru formarea în viitor a complexului de producţie interstatal al Dunării de Jos specializat în cadrul comunităţii ţărilor socialiste în petro-gazo-chimie şi în unele ramuri ale construcţiei de maşini... în agricultura irigată intensiv profilată pe cereale, legume, viticultură şi în ramuri ale industriei alimentare...”.

Bulgaria a acceptat planul Valev, dar în cazul românilor reacţia a fost violentă, comuniştii români apreciind că propunerea Moscovei înseamnă practic o dezmembrare a teritoriului naţional. România a respins planul, prevalându-se de prevederea potrivit căreia hotarârile C.A.E.R. puteau fi luate numai prin unanimitate. Politica de industrializare a României a fost susţinută cu vehemenţă de către delegaţia sa la C.A.E.R., îndeosebi de Alexandru Bârlădeanu, delegat permanent. Economistul Costin Murgescu publică în revista "Viaţa economică" un articol prin care respinge planul, iar la plenara C.C al P.M.R. din 15-22 aprilie 1964 s-a adoptat “Declaraţia cu privire la poziţia Partidului Muncitoresc Român în problemele mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale”, care însemna o reorientare publică a guvernanţilor de la Bucureşti în raport cu Moscova. Documentul exprima poziţia României în conflictul chino-sovietic şi formula principiile care trebuiau să stea la baza raporturilor dintre partidele comuniste: egalitatea în drepturi, neamestecul în treburile interne, dreptul exclusiv al fiecărui partid de a-şi rezolva problemele politice şi organizatorice. În consecinţă, Declaraţia sublinia că nu există şi nu poate exista "un partid părinte şi cu un partid fiu, partide superioare şi partide subordonate".[6]
http://ro.wikipedia.org/wiki/Planul_Valev
............................................................
...........................................................

BOX-FOLDER-REPORT: 50-2-90
TITLE:             Rumanian Attack on Soviet Proposal for 

Economic Region on Danube
BY:                
DATE:              1964-6-23
COUNTRY:           Romania
ORIGINAL SUBJECT:  Rumanian Unit

--- Begin ---

RADIO FREE EUROPE Research

TARGET AREA

Rumanian Unit
23 JUNE 1964

RUMANIAN ATTACK ON SOVIET PROPOSAL FOR ECONOMIC
REGION ON DANUBE

Rumania's defiant sensitiveness to any kind of
suggestion that her national sovereignty be infringed has reached
its most dramatic expression yet in an article in the June 12
edition of the economic weekly "Viata Economica."

The article takes violent issue with an essay by a
Soviet scholar, Professor E.B.Valev, published recently in a
bimonthly review of the University of Moscow. Valev outlined
a plan suggesting the establishment of an economically 
intergrated region on the lower Danube which would include parts of
Rumania, Bulgaria and the Soviet Union. "Viata Economica"
printed both Valev's essay and its own four-page rebuttal in
the same issue.

Valev is a specialist on the lower Danubian area and
is a foremost expert on Bulgaria. His project envisages an
integrated region on the lower Danube of about 150,000 square
kilometers, with a population of about 12,000,000 people. It
would include six Rumanian regions, Oltenia, Arges, Bucharest,
Ploesti, Galati and Dobrudja, as well as the northern parts of
Bulgaria, plus some Soviet districts bordering on the Danube.
Valev argues that this tri-national region would dispose of
adequate and complementary industrial and agricultural resources.
He produces two maps showing the distribution of resources and
the industrial potential. The main role of this area in the
.............................................................

.............................................................

materialul complet

27 octombrie 2011 - Activităţi ale liderilor PSD Constanţa reflectate de presa locală

Mazăre, la evenimentul dedicat inaugurării mall-ului Maritimo: Immofinanz va reabilita strada Traian

http://www.replicaonline.ro/mazare-la-evenimentul-dedicat-inaugurarii-mall-ului-maritimo-immofinanz-va-reabilita-strada-traian-38366/ 

Constantinescu, prezent la inaugurarea Casei Tineretului din Agigea -Vezi galerie foto

http://www.replicaonline.ro/constantinescu-prezent-la-inaugurarea-casei-tineretului-din-agigea-vezi-galerie-foto-38368/ 

Primăriile Peştera, Ostrov şi Chirnogeni, dotate de Moga cu ambulanţe -Vezi galerie foto

http://www.replicaonline.ro/primariile-pestera-ostrov-si-chirnogeni-dotate-de-moga-cu-ambulante-vezi-galerie-foto-38370/ 

 

 

Kogălniceanu de Constanţa, de Tulcea sau de Ialomiţa ?

...............................................................................
- Alo, bună ziua, suntem de la primăria Kogălniceanu...
- Kogălniceanu de Constanţa, de Ialomiţa sau de Tulcea ?
...............................................................................

Reorganizarea iniţiată de PDL = pierderea fondurilor europene

..............................
NEFICIENŢĂ GUVERNAMENTALĂ Guvernul are dreptul de a accesa 80% din fondurile structurale prin Programele Operaţionale Sectoriale destinate României, iar consiliile judeţene pot accesa doar 20% din aceste fonduri prin diferite programe, în special prin Programul Operaţional Regional. Guvernul României, până în decembrie 2010, a reuşit să acceseze doar 4%, dovada acestor nerealizări fiind lipsa autostrăzilor, lipsa infrastructurii de transport feroviar, etc. În acelaşi timp, consiliile judeţene au accesat 90% din banii alocaţi. De fapt, oameni cu greutate din Guvernul României au recunoscut, nu o dată, eficienţa autorităţilor locale în ceea ce priveşte absorbţia fondurilor europene. Poate că, în loc să desfiinţeze judeţele, Guvernul României ar face mai bine să pună la dispoziţia autorităţilor locale şi judeţene banii pe care îi ţine blocaţi de patru ani, şi, de ce nu, să desfiinţeze instituţiile centrale care au gestionat prost până acum aceşti bani. Experienţa şi practica ne-au demonstrat că statul, prin organismele centrale, este un prost manager al fondurilor europene. Judeţele ştiu cel mai bine nevoile de dezvoltare ale colectivităţilor. O altă dovadă a eficienţei autorităţilor locale şi judeţene sunt sutele, chiar miile de proiecte eligibile, dar care nu pot fi finanţate întrucât fondurile alocate regiunilor aproape s-au epuizat.

EFICIENŢĂ LOCALĂ La nivelul judeţului Constanţa, Consiliul Judeţean (CJC) şi-a dovedit eficienţa prin numeroasele proiecte europene, implementate sau aflate în fază de implementare, fiind printre primele judeţe din ţară la acest capitol. “CJC a atras până în prezent aprox. 43 de milioane de euro prin proiecte implementate sau aflate în fază de implementare. În prezent, sunt în evaluare 4 proiecte a căror valoare totală este de peste 50 de milioane de euro şi în pregătire alte 10 proiecte, în valoare totală de aproximativ 37 de milioane de euro. Reabilitarea şi modernizarea de drumuri judeţene, tronsonul DJ 228: DN 22C (Nazarcea) - DN 2A(Ovidiu), reabilitare şi modernizare de drumuri în staţiunea Techirghiol sau reabilitarea infrastructurii, modernizarea, dezvoltarea şi echiparea Ambulatoriului din cadrul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Constanţa - Policlinica 2 sunt doar câteva din proiectele pentru care CJC a obţinut bani europeni”, a declarat directorul Direcţiei Generale de Proiecte Europene din cadrul CJC, Sevil Shhaideh. La toate acestea se adaugă SC RAJA SA Constanţa, care a accesat fonduri în cuantum de aproximativ 250 milioane de euro

INCOMPETENŢĂ PORTOCALIE Niciunul din cei aflaţi la putere nu s-a gândit ce poate însemna o reorganizare administrativ-teritorială pentru autorităţile locale care au accesat banii europeni. Şi nici nu avea cum să se gândească pentru că nu ştie şi nu-l interesează, singurul scop fiind acela de a rămâne în continuare la putere. Desfiinţarea judeţelor ar fi o catastrofă din punct de vedere bugetar pentru România, care va fi obligată să returneze banii pe care deja i-a luat pentru diferite proiecte. Mai mult decât atât, România ar pierde banii rămaşi de cheltuit, şi vorbim aici de aproximativ 4 miliarde de euro. Şi dacă ne gândim că omul de bază al lui Băsescu din Guvern, Elena Udrea, îi scria acestuia că “MDRT nu are planificată iniţierea unor dezbateri şi a unor acte normative pentru modificarea structurii administrative a României”… “Modificarea actualei organizări teritoriale a României nu e nici oportună şi nici necesară până când la nivel comunitar nu se va lua o decizie în acest sens. Măsura nu este recomandabilă în lipsa unei analize substanţiale asupra impactului socio-economic al acesteia”, susţinea Udrea, care, ulterior, şi-a schimbat radical poziţia! “Judeţul Constanţa, ca de altfel toate unităţile administrativ-teritoriale din România, a semnat contracte de finanţare prin care au fost asumate obligaţii ferme legate de utilizarea fondurilor europene alocate, de răspunderea pentru utilizarea conformă a acestora şi, mai ales, de asigurare şi luare a unor măsuri de sustenabilitate/mentenanţă după încetarea finanţării. Asemenea măsuri trebuie asigurate pentru o perioadă de minim 5 ani după încetarea finanţării. În contextul regionalizării, al desfiinţării judeţelor, obligaţiile asumate prin contracte de finanţare sau prin declaraţii ferme de angajament nu vor mai fi onorate”
....................................
http://www.telegrafonline.ro/1319662800/articol/178162/reorganizarea_initiata_de_pdl__pierderea_fondurilor_europene.html

Dinu C. Giurescu: "Nu vă jucaţi cu istoria..."

Adevăruri nespuse despre Regionalizare

După cum era de aşteptat, maşina de propagandă portocalie a început atacurile împotriva referendumului organizat de Consiliul Judeţean Constanţa. În fapt, a început atacul împotriva unui drept fundamental al cetăţeanului, acela de a-şi exprima opţiunea prin folosirea unui buletin de vot.

Printre diversele componente ale acestei ofensive portocalii se află şi manipularea opiniei publice prin acreditarea ideii că Referendumul are ca unic scop păstrarea unor poziţii ale unor lideri locali ai PSD în administraţia locală.

Pentru a fi mai riguroşi, vom reproducem din pledoaria portocalie: 
„Ce parere aveti despre referendumul organizat de C.J.C. in data de 6 noiembrie 2011 privind desfiintarea judetului Constanta? Stiti ca neparticiparea la referendum este vazuta ca si cum ati fi de acord cu desfiintarea judetului Constanta? Desfiintarea judetului, sub masca unei benefice reorganizari teritoriale, inseamna disparitia unei traditii vechi de peste 700 de ani“, spune Nicusor Constantinescu pe Internet, dar nu scoate o vorba despre faptul ca aceasta presupune alaturarea mai multor judete intr-o noua unitate administrativ-teritoriala si nu disparitia Constantei. Oare de ce nu scrie presedintele Consiliului Judetean Constanta ca, din cauza unei eventuale comasari, risca sa-si piarda functia? Caci cei 41 de sefi ar fi inlocuiti cu doar cateva consilii…"
......
deci, regionalizarea ...  presupune alăturarea mai multor judeţe într-o unitate administrativ teritorială....
Această peroraţie portocalie este de fapt dovada ignoranţei celor care ne conduc. Esenţa Referendumului este viitorul judeţului ca unitate administrativ teritorială, păstrarea identităţii dintre această structură şi conceptul istoric. Deci, PDL-ul recunoaşte singur că Regionalizare = Desfiinţarea a ceea ce există.

Referitor la ideea că liderilor PSD le-ar fi teamă că îşi vor pierde funcţiile din administraţia locală, trâmbiţele PDL-iste uită un mic amănunt:
Nicuşor Daniel Constantinescu, Radu Ştefan Mazăre, precum şi mulţi alţii, au intrat în politică după ce şi-au desfăşurat activitatea în mediul privat. Averile strânse de aceştia sunt strânse din activitatea în mediul privat.
Este foarte uşor de înţeles că acest argument este deranjant pentru PDL, un partid populat prin excelenţă de persoane a căror carte de muncă este o înşiruire de instituţii publice.

Revenind la Referendum, da, aşa este, desfiinţarea judeţelor va conduce automat la desfiinţarea Consiliilor Judeţene şi pe cale de consecinţă, la întreruperea programelor proprii pe care acestea le derulează. Aceste programe proprii au fost alese ţinând cont de necesităţile existente în aceste judeţe, pentru a satisface nevoi ale locuitorilor acestor judeţe.
Aceste programe proprii au avut o viteză de implementare mult mai mare decât programele din fonduri europene derulate prin ministere şi au avut costuri mai mici.

Ce nu ne spun activiştii PDL şi nici aplaudacii lor este dacă:

- Va mai exista programul CJC de împăduriri ? Până astăzi au fost împădurite 3400 de hectare de teren deşertificat. Se va mai împăduri vreun hectar ?


- Până astăzi au fost montate 400 de solarii în judeţul Constanţa. 400 de familii au primit gratuit un solar pentru folosinţa lor, Vor mai fi montate şi celelalte 2000 de solarii ? Va mai exista şi familia cu numărul 401 care va exploata un solar, sau vom continua mâncăm legume importate ?


- 353 de şcoli şi grădiniţe din 64 de comune şi mici oraşe din judeţul Constanţa au fost dotate de CJC cu 3373 calculatoare conectate la Internet, pentru uzul exclusiv al elevilor. După regionalizare, câte calculatoare vor mai fi întreţinute şi câte ore de Internet pe zi va acorda Guvernul acestor copii ? 
   

Expunerea de motive privind necesitatea Referendumului

6 noiembrie 2011 - 632.775 de constănţeni au dreptul de a hotărî soarta judeţului

Atitudinea PDL-ului faţă de cetăţean = dispreţ, minciună şi ipocrizie

La nici 24 de ore de începerea campaniei de conştientizare a populaţiei privind importanţa participării la vot, autorul de versuri şi scrisori (care nu ne aduc aminte de Mihai Eminescu), domnul Mihai Petre, purtător de vorbe al partidului portocaliu, într-un acces de ipocrizie, încearcă să mintă în faţă constănţenii afirmând că: . "Desfiinţarea judeţului Constanţa există doar în câteva creiere înfierbântate din PSD şi PNL".

În aceeaşi zi, unul dintre şefii domnului Mihai Petre de la Bucureşti, liderul grupului parlamentar PDL din Camera Deputatilor Mircea Toader spunea altceva:

"Regionalizarea este inca in discutie, insa nu pot sa va dau o data de finalizare a negocierilor...trebuie insa rezolvata pentru ca nu poti sa o tot amani sau macar te hotarasti sa nu o mai faci.Deci, trebuie sa o rezolvam pana la sfarsitul anului. Daca negocierile esueaza, o abandonam".

Cele două declaraţii de mai sus reprezintă atitudinea actualilor guvernanţi faţă de cetăţean, atitudine ridicată la rangul de politica de partid şi de stat.

Pe nici unul dintre aceşti doi domni nu îi interesează părerea cetăţeanului.

Pe nici unul dintre aceşti doi domni nu îi interesează că am mai fost minţiţi de câteva ori: ni s-a spus că nu se taie pensiile şi salariile şi s-au tăiat. 

Ni s-a spus că nu se majorează TVA-ul şi s-a majorat.

Ni s-a spus că vom trăi mai bine !!! 

Judecaţi singuri cât de bine trăiţi voi şi cât de bine trăiesc ei !!!

Pe nici unul dintre ei nu îi interesează că după regionalizarea lor, adică desfiinţarea judeţului Constanţa, 

- peste 2000 de copii nu vor mai beneficia de bursele şcolare acordate de Consiliul Judeţean.... pentru că nu va mai exista Consiliul Judeţean....

- peste 34.000 de copii nu vor mai beneficia de cele două seturi de rechizite gratuite anual acordate de Consiliul Judeţean.... pentru că nu va mai exista Consiliul Judeţean....

- peste 7.000 de copii nu vor mai beneficia de excursiile gratuite la AquaMagic şi Delfinariu, excursii acordate de Consiliul Judeţean... pentru că nu va mai exista Consiliul Judeţean...

- peste 200 de bolnavi de cancer sau de alte boli cumplite nu vor mai primi ajutor pentru tratament sau operaţii... pentru că nu va mai exista Consiliul Judeţean...

Pentru cele două personaje mai sus amintite lecţia de istorie s-a terminat la Ludovic al XVI-lea.... Statul sunt eu... în rest, nimic nu mai există şi nu mai contează... Dacă îi întrebi de popor, vor rectifica: Noi suntem Statul şi Poporul, noi cei cu carnete portocalii de partid....

Oameni buni, istoria nu s-a terminat în Franţa lui Ludovic al XVI-lea... a existat un Tudor Vladimirescu care la 1821 i-a spus lui Nicolae Văcărescu 

"...  Patria se cheamă poporul, iar nu tagma jefuitorilor..."

 

"Nu voinţa arbitrară, ci numai legea dezbătută şi încuviinţată de naţiune hotărăşte şi ocârmuieşte."

Modelul buletinului de vot - Referendum 6 noiembrie 2011

Ce înseamnă desfiinţarea judeţului Constanţa ?

Desfiinţarea judeţului, sub masca unei benefice reorganizări teritoriale, înseamnă dispariţia unei tradiţii veche de peste 700 de ani. 

Judeţele, ca formă primară de organizare a teritoriului, datează din secolul 14. 
Ioan Brezoianu descrie organizarea judeţelor în lucrarea sa "Vechile Instituţiuni ale României", lucrare publicată în anul 1882 la tipografia Ştefan Mihăilescu:

Existenţa de facto a judeţelor a fost întreruptă în anul 1950 de către regimul comunist de orientare pro-sovietică cu argumentaţia că.....

 

Ce înseamnă de fapt regionalizare, adică dispariţia judeţelor, acum, în anul 2011 ?

În primul rând înseamnă o perioadă de 3-4 ani de instabilitate administrativă, o perioadă în care vechile structuri care deservesc cetăţeanul vor fi demolate pentru construirea altora. Înseamnă o eventuală economie bugetară compensată din buzunarul cetăţenilor. În loc să venim la Constanţa pentru o adeverinţă vom merge aiurea, la Galati, Brăila sau Focşani, pe banii şi timpul nostru. 

Dispariţia judeţelor înseamnă şi dispariţia unor importante sume de bani care se întorceau în judeţul Constanţa prin bugetul Consiliului Judeţean. Deja nu mai contează majoritatea politică din Consiliul Judeţean pentru că acele sume nu se vor mai întoarce la constănţeni... niciodată...

Dispariţia Consiliului Judeţean va conduce la dispariţia programelor destinate în mod direct cetăţenilor şi în mod special, copiilor:

- peste 2000 de elevi de la sate nu vor mai beneficia de burse de merit: peste 2000 de familii cu speranţele unui viitor mai bun distruse...

- peste 7000 de copii de la sate care nu vor mai avea parte de o excursie anuală la Microrezervaţie, AquaMagic şi muzee.... peste 7000 de copii care vor mai vedea delfinii doar la televizor...

- anual, peste 200 de constănţeni bolnavi de cancer şi leucemie care nu vor mai primi ajutor financiar de la Consiliul Judeţean pentru tratament.... adică peste 200 de cruci în plus, în fiecare an.. 200 de familii îndoliate....

.................

Acesta este doar o parte a preţului plătit pentru desfiinţarea judeţelor, pentru regionalizarea protocalie....

Este în puterea voastră să vă împotriviţi şi să vă păstraţi drepturile obţinute acum 700 de ani !!!

Veniţi pe 6 noiembrie la vot şi spuneţi NU !!!

6 noiembrie 2011, REFERENDUM împotriva desfiinţării judeţului Constanţa